- Cultura - Comuna Leorda


Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

OFERTE VÂNZARE TERENURI - conform Legii nr. 17/2014

OFERTE VÂNZARE TERENURI - conform Legii nr. 17/2014

DESPRE COMUNĂ --> Cultură

Istoricul fostelor sate de pe teritoriul comunei Leorda (partea I) - ŞARBA

ŞARBA

Fost sat la vest de satul Cervicești, a cărui moșie, în prezent se află, în cea mai mare parte, pe teritoriul comunei Leorda.
Moșia satului Şarba a avut aceiași stăpâni cu ai moșiei satului Cer-vicești, în care credem că au fost strămutaţi locuitorii vechiului sat după 1783.

Numele satului Şarba amintește de Şărb cel Bătrân, ai cărui nepoţi și-au împărţit daniile, la 13 aprilie 1550 „...ci au avut bătrânul Sârbul [...] pre satile, ci să numesc Cocorenii..." , sat care se află la circa cinci km sud de locul unde a fost satul Şarba a cărui moșie se învecina cu moșia satului Cucorăni.

Din conţinutul acestui document se vede că Copcicea, tatăl Tetianei și al lui Tatar avea „...danii și Citeste mai mult...

Vizualizari: 306
Data creare: 07-06-2017 13:57:48

Istoricul fostelor sate de pe teritoriul comunei Leorda (partea a II-a) - IVANCICĂUTI

Fost sat pe teritoriul actual al comunei Leorda situat la sud-est de satul Leorda. Unul dintre satele străvechi din zonă format din două părţi dintre care partea de est s-a numit mai târziu Costinești iar partea de vest s-a numit Drăgomănești, alternând uneori cu Glodeni, dar cu numele Drăgomănești este menţionat și în 1846, împreună cu satul Costineștii de Sus.

Numele topic Ivancicâuţi are la bază patronimicul Ivanco sau Ivancico derivate din Ivan, la care s-a alăturat sufixul ucrainean -âuţi, după modificări fonetice.

Cea dintâi menţiune documentară întâlnită pentru satul Ivancicăuţi este din 22 septembrie 1499, când Ştefan voievod întărește nepotului lui State: „...i-am dat și i-am întărit în pământul nostru Citeste mai mult...

Vizualizari: 247
Data creare: 07-06-2017 14:00:24

Istoricul fostelor sate de pe teritoriul comunei Leorda (partea a III-a) - COSTINEŞTII

COSTINEŞTII

Parohia „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil".

Sat, comuna Leurda, situat la un km sud de reședinţa comunei, un km est de satul Belcea, 5 km vest de satul Cervicești, patru km nord-est de orașul Bucecea, înconjurat la vest și nord de ţărmul drept al pârâului Bucecea.

Unul dintre satele foarte vechi din zonă, cu o istorie insuficient clarificatoare pe baza documentelor consultate.

Cea dintâi menţiune documentară întâlnită pentru satul Costinești este din 6 iunie 1617, când: „...Gligorie de Costinești de ţinut de Hârlău..." participă ca martor la împărţirea „unor rămășiţe părintești..." între niște fraţi drepţi și vitregi .

La 29 februarie 1620, Gașpar voiev Citeste mai mult...

Vizualizari: 429
Data creare: 07-06-2017 14:04:24

Scurt istoric al fostelor sate de pe teritoriul comunei Leorda (partea a IV-a) - DRAGOMĂNEŞTII

DRAGOMĂNEŞTII

Fost sat pe teritoriul actual al comunei Leorda, situat la sud-est de reședinţa comunei.
Satul Dragomănești a fost pe moșia vechiului sat Ivancicăuţi, menţionat documentar în 1499, din care s-au desprins două sate: Drăgomănești, la nord-vest și Costineștii, la sud-est.

Cea dintâi menţiune documentară întâlnită pentru satul desprins din vechiul sat Ivancicăuţi, dar cu numele Glodeni, este din 15 ianuarie 1614, când s-au judecat la divanul lui Ştefan (Tomșa) voievod Manea, Tonca și Drăgan, toţi nepoţii lui Buda, cu lonașco și Dumitru Ponici și toate neamurile lor, toţi nepoţii lui Mihul Ponici, arătând că bunicii lor, Buda și Mihul (care au fost fraţi) au avut patru sate: Cervăceștii, Şarba și Iv Citeste mai mult...

Vizualizari: 263
Data creare: 07-06-2017 14:11:01

Legenda Sitnei (povestită de înv. Costea Nicolae din Bohoghina-Ionășeni)

LEGENDA SITNEI

Legenda Sitnei face parte din volumul intitulat „Din legendele Dorohoiului" (volumul II) scris de profesorii pensionari Elena și Octav Guţic.

Numele Sitnei este învăluit în mister și legendă. Vă prezint una povestită de înv. Costea Nicolae din Bohoghina-Ionășeni.

In vremurile îndepărtate, într-o poiană din codrul de pe „culmea Bourului" trăia un om voinic în floarea vârstei, dar,singuratic. Şi-a construit un bordei la marginea poienii, în vecinătatea unui pâlc de tei și a unei pajiști cu multe flori. Iși încropise o stupină de 40 de buduroaie și avea 2 capre care-i asigurau hrana zilnică. Cel care 1-a întâlnit prin pădure se numea Ciubotărașu Vasile, originar de prin părţile Prutului.
Citeste mai mult...

Vizualizari: 331
Data creare: 08-06-2017 10:31:58

Descoperiri arheologice si atestari documentare pe teritoriul comunei Leorda

Pe teritoriul administrativ al comunei Leorda ,, Repertoriul arheologic al judeţului Botoșani elaborat în anul 1976 de către „Institutul de Arheologie al judeţului Botoșani" în colaborare cu „Institutul de Istorie și Arheologie Iași" menţionează: Descoperirile arheologice și atestările documentare de pe raza comunei Leorda, compusă din cele cinci localităţi: Leorda, Dolina, Mitoc, Costinești și Belcea, atestă cu prisosinţă că vatra de locuinţă permanentă datează de circa trei-patru milenii, iar localităţile sunt atestate documentar în urmă cu 200-600 ani.

Pe raza localităţii Leorda, la circa 0,3 km sud de ferma I.A.S. Leorda, pe partea dreaptă a șoselei naţionale Botoșani-Dorohoi, s-a descoperit un fragment ceramic de culoare cărămiz Citeste mai mult...

Vizualizari: 308
Data creare: 08-06-2017 11:11:27

Pagini de vitejie si eroism

Eroii sunt ai ţării, faptele săvârșite de ei constituie istoria neamului românesc, izvor la care s-au adăpat strămoșii noștri și în continuare trebuie să se adape generaţiile viitoare.

Obiceiurile glorificării biruitorilor în războaie, precum și a eroilor care și- au dat viaţa pentru ţară și neam, au avut o largă răspândire, atât la strămoșii noștri geto-daci, cât și la romani. Aceste obiceiuri au fost păstrate și la români, până în zilele noastre. Animaţi de asemenea sentimente, românii au ridicat altare de recunoștinţă eroilor lor, încercând să dea nemurire numelor celor căzuţi la datorie.

Războiul pentru câștigarea independenţei, războiul întregirii neamului, războiul apărării fiinţei statale, au fos Citeste mai mult...

Vizualizari: 448
Data creare: 08-06-2017 18:30:21

CUVÂNTUL PRIMARULUI

Dulgheru Stefan -Primarul comunei LeordaÎn calitate de primar al comunei Leorda, adresez un sincer bun venit tuturor celor ce aţi accesat acest site, în numele comunității acestei comune, administrației publice locale și al meu personal.