Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

Sunt de acord

Meniu
Monitorul Oficial Local
Formulare
Accesibilitate
Contact

Pagini de vitejie si eroism

Eroii sunt ai ţării, faptele săvârșite de ei constituie istoria neamului românesc, izvor la care s-au adăpat strămoșii noștri și în continuare trebuie să se adape generaţiile viitoare. Obiceiurile glorificării biruitorilor în războaie, precum și a eroilor care și- au dat viaţa pentru ţară și neam, au avut o largă răspândire, atât la strămoșii noștri geto-daci, cât și la romani. Aceste obiceiuri au fost păstrate și la români, până în zilele noastre. Animaţi de asemenea sentimente, românii au ridicat altare de recunoștinţă eroilor lor, încercând să dea nemurire numelor celor căzuţi la datorie. Războiul pentru câștigarea independenţei, războiul întregirii neamului, războiul apărării fiinţei statale, au fost momente culminante, de răscruce, în istoria poporului român. Fiecare dintre ele ne sunt amintite în modul cel mai direct de mormintele eroilor și de lucrările comemorative dedicate lor. In perioada interbelică, grija pentru cinstirea memoriei eroilor căzuţi în război și pentru locurile care le adăpostesc rămășiţele pământești, a căpătat o formă organizată. In anul 1919 a luat fiinţă „Societatea mormintelor eroilor căzuţi în război", care s-a transformat în anul 1927 în „Societatea cultului eroilor", iar din 1940 în „Așezământul naţional Regina Maria pentru cultul eroilor", denumire sub care a funcţionat până în anul 1948, când a fost desfiinţată. Societatea a avut și o publicaţie proprie, revista „Cultul eroilor noștri", care din 1926 s-a intitulat „România eroică". Prin intermediul ei, societatea a făcut cunoscute faptele de vitejie ale poporului român și ale armatei sale, a evocat figuri legendare din război, a găzduit creaţii literare dedicate eroismului românesc și a publicat date despre amenajarea locurilor de înhumare a eroilor. „Comitetul naţional pentru restaurarea și îngrijirea monumentelor și cimitirelor eroilor" a luat fiinţă în 1990, ca un organism neguvernamental, nonprofit și apolitic, care funcţionează sub patronajul Ministerului Apărării Naţionale. El și-a asumat misiunea de a duce mai departe tradiţia ,,Societăţii cultului eroilor" și de a reuni toate asociaţiile, fundaţiile, legile care au ca scop cinstirea eroismului românesc, suplinind în acest fel golul creat în anul 1948, gol neacoperit de prevederile Decretului Consiliului de Stat nr. 117 din 23 octombrie 1975, care cu unele modificări aduse prin Legea nr. 48/1995, este în vigoare și în prezent. Din totdeauna urmașii i-au venerat și cinstit pe cei căzuţi în luptele pentru apărarea pământului patriei, a libertăţii poporului, amintirea lor fiind păstrată nu numai în conștiinţa celor apropiaţi, a rudelor, ci și în aceea a colectivităţii, căreia aceștia i-au aparţinut. Pomenirea celor căzuţi pe câmpurile de luptă a devenit o preocupare tot mai evidentă, reglementată în lume, în primele decenii ale secolului XX, prin diferite soluţii adoptate la nivel statal. Până la declanșarea primului război mondial 1916-1918, românii își pomeneau eroii în prima sâmbătă a morţilor din an. Astfel într-un document de epocă se consemnează ca la 26 mai/9 iunie 1918, când a căzut în acel an sâmbăta morţilor (moșilor), la lași „poporul, în frunte cu familia regală, a luat parte la pomenirea creștinească și la proslăvirea vitejilor căzuţi în apărarea unui ideal sfânt". La scurt timp după această comemorare, ziarul „Neamul românesc" constata că „s-ar cuveni să se așeze o sărbătoare naţională", astfel ca „toţi să- și plece fruntea și să-și aducă prinosul de admiraţie și recunoștinţă pentru eroii naţiunii". Decretul-lege 1693/1920 și Legea din august 1920 pentru cinstirea memoriei eroilor căzuţi sunt acte normative prin care s-a reglementat comemorarea eroilor României în ziua „înălţării Domnului", sărbătoare naţională, care conform convingerilor celor ce au fost martori susţinători ai războiului reîntregirii României, amintește și va aminti pururea urmașilor desăvârșirea, înfăptuirea idealului naţional: închegând România Mare, [3]. Legea asupra regimului mormintelor de război din România promulgată la 31 mai 1927, stipula la art. 8: „Comemorarea eroilor căzuţi în război se va face în fiecare an la ziua „înălţării Domnului", care este și decretată ca sărbătoare naţională. Această zi va fi sărbătorită de români în mod cu totul demn, prin organizări de tedeumuri, procesiuni și serbări cu înalt caracter naţional, la care vor participa toate instituţiile de stat și particulare, fară deosebire de religie sau origine etnică". Aceste reglementări au fost menţinute până în anul 1948, când societatea „Cultul eroilororganism naţional cu atribuţiuni și realizări remarcabile în acest domeniu, a fost desfiinţat abuziv. După aproape trei decenii, în care evocarea eroilor neamului a rămas nereglementată, Decretul Consiliului de Stat nr. 117 din 23 octombrie 1975 preciza: „în scopul comemorării pe plan naţional a celor căzuţi în războaiele și luptele purtate pentru libertatea și independenţa poporului român, se sărbătorește în fiecare an, la data de 9 mai - „ Ziua Eroilor ". O dată cu victoria Revoluţiei din decembrie 1989, conducerea Ministerului Apărării Naţionale a declanșat o amplă acţiune reparatorie de reintroducere în armată a valoroaselor tradiţii militare românești. Astfel, începând cu anul 1990, Ziua Eroilor să se comemoreze conform tradiţiei la sărbătoarea ortodoxă ,,înălţarea Domnului". La Consiliul local al comunei Leorda s-a înfiinţat un registru numit „ Cartea de aur " care cuprinde: a) In partea I: un scurt istoric al comunei și satelor aparţinătoare, cu date luate din arhiva primăriei, bisericii, școlilor sau oamenilor mai în vârstă; b) In partea a Il-a sunt trecuţi eroii locali căzuţi în războiul de independenţă din 1877, precum și cei din primul război mondial 1916-1918 și din cel de-al doilea război mondial 1941-1945; c) „Cartea de aur" va fi actualizată permanent cu evenimentele care au loc pe plan local pentru cinstirea eroilor și se va păstra la loc vizibil pentru a putea fi consultată de cei care doresc. In toate împrejurările grele ţara a cerut fiecărui cetăţean partea de contribuţie, iar locuitorii acestei comune au dat întotdeauna buni ostași, patrioţi pătrunși de datoria pentru apărarea hotarelor ţării. Aceasta o dovedește numărul celor căzuţi în diferite războaie, al mutilaţilor, al invalizilor, cât și al celor răsplătiţi cu decoraţii și medalii. La școala din Leorda a stat scrisă cu litere vizibile, simbol al jertfei și exemplu viu pentru elevi, o evocare pe cât de vie, pe atât de educativă: ,,în veci cinste vouă, eroilor de la Mărășești, Mărăști, Cireșoaia, Oituz și de pretutindeni. Voi ne-aţi dat o Românie Mare! Prin sângele vostru vărsat cu prisosinţă împlinindu-se visul de aur al neamului nostru! Pentru faptele voastre de vitejie, pururea veţi fi vii în sufletele unui neam întreg!". La fiecare școală, sub fiecare icoană, se găsea pus tabloul cu numele tuturor vitejilor căzuţi la datorie în anii 1877-1878, 1913 și 1916-1918. în semn de recunoștinţă elevii școlilor aduceau zilnic untdelemn pentru candela ce veșnic arde. In satul Leorda, la cimitirul bisericii „Adormirea Maicii Domnului" se găsesc morminte ale eroilor din războiul din 1916-1918 pe care copiii îl îngrijeau cu multă dragoste și recunoștinţă, sădind în fiecare primăvară flori. De ziua eroilor, sărbătoarea „înălţarea Domnului nostru Isus Hristos", copiii și cetăţenii satelor se adunau la cimitire, aducând coroane și buchete de flori, și cu capetele aplecate se rugau, slăvind pe cei morţi pentru patrie. După al doilea război mondial și mai ales după desfiinţarea în mod abuziv în 1948 a „Așezământului Regina Maria pentru cultul eroilor", peste mormintele și cimitirele eroilor s-a așternut uitarea, indiferenţa. Au trecut decenii când cetăţenii nu aveau voie sa-și omagieze eroii, în special , pe cei căzuţi în est, situaţie paradoxală, străină spiritului creștinesc al românilor. In anul 1995, cu posibilităţi modeste, gospodarii și gospodinele satului Leorda, au construit un monument în curtea bisericii „Sf. Nicolae", compus din trei cruci așezate pe un postament de beton. Crucea din mijloc este prevăzută cu o nișă în care se aprind lumânări și o candelă prinsă de un cerc de metal. Cele trei cruci sunt îmbrăcate în praf de piatră pentru a avea o rezistenţă mai mare. Anii au trecut, rănile s-au șters, dar amintirea bravilor eroi nu a putut fi ștearsă niciodată din inimile noastre, iar monumentul prezintă prinosul de recunoștinţă și un profund omagiu de adâncă preţuire din partea locuitorilor satului pentru eroii noștri. De atunci în flecare an de „înălţarea Domnului" se sărbătorește și ,,Ziua Eroilor" - oficiindu-se slujba religioasă de către preotul paroh, Stelian Ştiuler, după care se face o evocare a eroilor căzuţi, jertfiţi pentru neam și ţară de către prof. de istorie Huţanu St. Mihai și învăţătorul pensionar - veteran de război - Pleoţ Toader. Festivitatea se încheie cu un program artistic prezentat de elevii școlii generale sub îndrumarea cadrelor didactice. La aceste manifestări sunt nelipsite prezenţa organelor administraţiei locale, primarul comunei, conducerile tuturor instituţiilor: poșta, școala, dispensarul uman și veterinar, postul de poliţie, reprezentanţii S.C. de pe raza comunei Leorda. Conform Dispoziţiei Guvernului nr. 190 din 12 iunie 1997, a luat fiinţă și Asociaţia „Cultul Eroilor", condusă de un Comitet al „Cultului Eroilor" compus din: Popovici Marian, fost primar al comunei, Huţanu Mihai, actual primar al comunei, Amariei Creţa, secretar al Primăriei, Haucă Mircea, fost viceprimar, preot paroh Stelian Ştiuler, preot paroh Dionisie Vasile, Huţanu Mihai, directorul școlii, plt. adj. Bordeianu Ştefan, șeful postului de poliţie, Harjoi Ioan, președintele asociaţiei veteranilor de război, Pleoţ Toader, președintele asociaţiei culturale „Ioan Neculce", Huţanu St. Mihai, profesor de istorie, prof. Bârsan Sebastian, Maftei Mihai, Pâncu Gheorghe, Butnaru Mihalache, Prodan Gheorghe. Dintre membrii consiliului s-au votat membrii biroului executiv al Asociaţiei „Cultul Eroilor" pe funcţii: Hârjoi Ioan - președinte, Huţanu St. Mihai - vicepreședinte, Bârsan Sebastian - secretar, Haucă Monceru Mircea - contabil. Membrii: Maftei Mihai, Popovici Marian, Purușniuc Mihai, preotul Stelian Ştiuler, preotul Dionisie Vasile. Asociaţia „Cultul Eroilor" se conduce după un statut elaborat de Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor" din România. în semn de recunoștinţă pentru eroii comunei noastre care s-au jertfit pe câmpul de luptă, pe un perete al holului de la intrarea în localul Şcolii Generale se află montate 5 panouri înrămate pe care sunt scrise cu majuscule numele și prenumele eroilor. Panourile au fost confecţionate prin îndrumarea și grija profesorului de istorie Mihai St. Huţanu, cu sprijinul bănesc al elevilor claselor V-VIII de la această școală. Locuitorii comunei Leorda și-au adus contribuţia la realizarea Independenţei de stat a României, participând la războiul din 1877-1878. în acest război au căzut jertfa un număr de 5 ostași. La împlinirea idealurilor de unitate naţională în războiul din 1916-1918 s- au jertfit pe câmpurile de luptă un număr de 69 ostași leordeni. In războiul din 1941-1945, pentru integrarea neamului și pământului strămoșesc au căzut eroic 117 ostași leordeni. EROII CĂZUŢI PENTRU INDEPENDENTA ROMÂNIEI 1877-1878 Chiriţă Vasile Maxim Dumitru Ciobanu Ion Susciuc Dumitru Lamanciuc Dumitru EROII DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL 1916-1918 Popovici I. Gheorghe Popovici I. Constantin Matineu Gheorghe Gaftiniuc D. Dumitru Moc Adam Amarandei I. Gheorghe Ungureanu Mihai Cordăreanu Ioan Vizitiu Gheorghe Ivan Ioan Angheluș I. Neculai Maxim Dumitru Amarandei Ioan Bejenaru I. Ioan Buţerechi Vasile Florea Gheorghe Iosif Carol Stan Gheorghe Asavei Ilie Popa Vasile Iriminciuc Ioan Pascal Constantin Vișan Haralambie Plioţ Ioan Tocila Vasile Florea Vasile Damian Ioan Dumitraș Neculai Aprotosoae Ioan Botez Dumitru Tamasag Constantin Botez Dumitru Munteanu Mihai Enache Ilie Halaida Ilie Ignat Ioan Rusu Vasile Agafiţei Teodor Bereșteanu Dumitru Poenaru Ilie Halaghiuc Gheorghe Maniga Vasile Tămășag Gheorghe Amanaloaie Dumitru Fegher V. Ioan Pintilie Constantin Tocilă Ilie Tucaciuc Ioan Afrăsânei Petru Ciobanu Mihai Susciuc D. Neculai Hâmceanu I. Ioan Rusu I. Vasile Simion M. Dumitru Simion M. Neculai Pascal P. Ilie Fedor V. Ioan Prisăcaru Grigore Ivaș H. Dumitru Rusu V. Dumitru Halaida Ioan Străinu Vasile Bahmata Ilie Ciobanu Petru Ivan Toader Galamaj Gheorghe Atodiresei Gheorghe Prisăcaru Neculai Asavei Constantin EROII CĂZUŢI ÎN CEL DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 1941-1945, [15]. Matineu I. Mihai Suciuc Ioan Hriţcu Alexa Istrate Dumitru Sumanaru Victor Lupu Ilie Fetcu Gheorghe Dănilă M. Dumitru Chelaru Ioan Dănilă I. Dumitru Plioţ P. Mihai Dănilă Gh. Dumitru Plioţ P. Constantin Tomiţă Ioan Plioţ P. Octav Tomiţă Florea Sumanaru I. Dumitru Tomiţă Ilie Rusu Mihai Ivan Dumitru Dănilă Gh. Dumitru Ivan Petru Huţanu N. Ioan Larco Constantin Huţanu N. Haralambie Bahmată Gheorghe Huţanu H. Gheorghe Vieru Vasile Huţanu I. Gheorghe Bahmată Gheorghe Urgiuc D. Mihai Rebeiu Dumitru Haras P. Gheorghe Olaru Gheorghe Paveliuc N. Constantin Roman Gheorghe Paveliuc N. Vasile Păduraru Ioan Sumanaru Gheorghe Roman Toader SubeaN. Mihai Pascal Dumitru Suruciuc Gheorghe Vizitiu Florea Ivaș Vasile Bahmata I. Dumitru Popovici I. Gheorghe Pascal I. Dumitru Hritcu P. Constantin Pascal N. Constantin Rusu Dumitru Ivan D. Toader Haras Mircea Cerneschi Gheorghe Gălamij Ioan Pascal I. Dumitru Gălamâj Ilie Amanaloaie Dumitru Lupașcu P. Ioan Păduraru Filaret Arhip Constantin Ariton Dumitru Grădinaru Nae Huţanu V. Gheorghe Ferlai Toader Nunvailer Dumitru Dracinschi Gheorghe Lucian Nicolae Răutu Alexandru Acasandrei Gheorghe Şuster Constantin Zugravu T. Mihai Apetrei Dumitru Surugiu Gh. Gheorghe Gheorghiu Dumitru Chiriţă Toader Huţanu I. Dumitru Amatiesei Mircea Bursuc Gheorghe Cordăreanu Ilie Poenaru I. Ilie Tucheac Toader Tucheac Ilie Surceag Mihai Prunchievici Ioan Ionovici Gheorghe Huţanu Gheorghe Gheorghiu Haralambie Munteanu Ilie Apavaloaie Dumitru Hamburda Dumitru Zahariuc Toader Cucuruz Nicolae Simian Alexandru Alexandroaie Constantin Deică Constantin Pintilie Ioan Scutaru Ioan Scutaru Gheorghe Bârsan Petru Amatiesei Constantin Ştefan Dumitru Maxim Ioan Gheorghiu Gheorghe Rău Constantin Olaru Gheorghe Rogojinaru Mihai Tucheac T. Vasile Chisaliţă Constantin Hrișcanu Dumitru Ungureanu Gheorghe Vamanu Gheorghe Agrigoroaie Gheorghe Poenaru P. Vasile Pașnicu Gheorghe B ăeţuc Gheorghe Ivan Filaret In România sistemul de decoraţii, ordine și medalii, s-a constituit în a doua jumătate a secolului al XlX-lea, mai exact în anul 1872, ca merite deosebite în serviciul ţării. O componentă esenţială a acestui sistem a constituit-o categoria decoraţiilor de război. Ele au reprezentat o înaltă cinstire a vitejiei, curajului și spiritului de sacrificiu, dovedite pe câmpurile de luptă, un omagiu adus acelora care nu și-au precupeţit viaţa pentru a servi patria. Sursa articol: "Monografia comunei Leorda". Autor: TEODOR PLEOT