Fost sat pe teritoriul actual al comunei Leorda situat la sud-est de satul Leorda. Unul dintre satele străvechi din zonă format din două părţi dintre care partea de est s-a numit mai târziu Costinești iar partea de vest s-a numit Drăgomănești, alternând uneori cu Glodeni, dar cu numele Drăgomănești este menţionat și în 1846, împreună cu satul Costineștii de Sus.
Numele topic Ivancicâuţi are la bază patronimicul Ivanco sau Ivancico derivate din Ivan, la care s-a alăturat sufixul ucrainean -âuţi, după modificări fonetice.
Cea dintâi menţiune documentară întâlnită pentru satul Ivancicăuţi este din 22 septembrie 1499, când Ştefan voievod întărește nepotului lui State: „...i-am dat și i-am întărit în pământul nostru a Moldovii cu doao sate supt codru anume Cervanciţii și alt sat anume Şarba și moara cari-i în Ivancicăuţi ca să o aibă..." .
Ştefan voievod (fiul lui Ştefan Tomșa) domnul Moldovei judeca la 15 ianuarie 1614 pricina dintre Manea fost pitar, Tonca vistiernicul și Drăgan diac și cu oamenii lor, toţi nepoţii lui Buda, de o parte, și Ionașco și Dumitru Ponici și toată seminţia lor, toţi nepoţii lui Mihul Ponici, pentru satele Cervicești, Şarba, Ivancicăuţi și Glodeni. Nepoţii lui Buda stăpâneau doar un sat, Cerviceștii, iar nepoţii lui Mihul Ponici stăpâneau trei sate: Şarba, Ivancicăuţi și Glodenii. Domnul face dreptate: „...nepoţii lui Buda [...] să aibă a-și stăpâni două sate Cervăceștii și Şarba, iar nepoţii lui Mihul Ponici, iarăși să stăpânească Glodenii și Ivancicăuţii..." . La data acestui document din vechiul sat Ivancicăuţi era desprins satul Glodeni, care ulterior a luat numele Drăgomănești.
In anul 1620, într-o carte a lui Gașpar Graţiani voievod se menţio¬nează satele: „...Cervăcești și Costineștii ce se cheamă Şarba..." .
La această dată exista și satul Costinești, care fiind în vecinătatea sa-tului Şarba, probabil pentru interese de a stăpâni și moșia acestuia apare precizarea: „...Costineștii ce se cheamă Şarba..." situaţie ce se va invoca și mai târziu.
Hrisovul de la Ştefan voievod din 10 aprilie 1623 prin care se întărește „...lui Strătilat Borulean uricaru a șasa parte din satul Ivancicăuţii, ce se numește Drăgomirești..." , începe să clarifice situaţia stăpânirii în moșia Ivancicăuţi. Pe moșia veche erau acum două sate: Costineștii la est și Dragomăneștii la vest, nord-vest, unde în prezent se află partea de sud-est a satului Leorda. A șasa (șasea) parte din moșia Ivancicăuţi, „...ce se numește Drăgomirești..." crează impresia că întreaga moșie a satului Dragomănești a trecut în stăpânirea uricarului Stratulat Borăleanu, dar documentele ulterioare infirmă această situaţie.
Mărturia hotarnică întocmită de demnitari de la Botoșani la 5 iulie 1643, după poruncă domnească, la cererea Alecsandrei Neculăiasa din Costinești și Ponici: „...scriind în diresăle lor patru sate, anume: Vancicăuţii, și Costineștii, și Cirvăceștii și Şarba. într-altu chip n-am putut să alegem, ce am măsurat tuspatru hotarăle ș-am ales hotarul Vancicăuţilor și a Costineștilor ce scriu în diresele Poniceștilor..." .
In documentul din 1623 se menţionează satele Ivancicăuţi și Drăgomirești (pentru Dragomănești), iar în cel din 5 iulie 1643, Vancicăuţii (pentru Ivancicăuţi) și Costinești. Cartea din 28 mai 1659 a lui Gheorghe Ghica, „...lămurește că Vancicăuţii se chemau Costinești..."551.
După această dată satul cu numele Ivancicăuţi nu mai apare ca existent.
Vornicul cel mare de Ţara de Jos, Solomon Bârlădeanul primea în 1667 o întăritură, de la Iliaș Alexandru voievod, pentru stăpânirea moșiilor sale de la Costinești și Dragomănești , care făceau parte amândouă din moșia vechiului sat Ivancicăuţi.
Numele satului Ivancicăuţi este invocat la 15 august 1747, când se judecau la divanul lui Grigore Ghica voievod Gheorghe Arapul și Ştefan Gherghel, care moșteneau moșiile ce au fost ale lui Solomon Bârlădeanul, cu Dumitrașco Dociul, care moștenea partea din Dragomănești, care a fost cumpărătura lui Stratulat Borăleanu.
La judecată Dumitrașco Dociul a adus o hotarnică întocmită de un Ionașco Tălmaci, în titlul cărei, cu siguranţă, la sugestia lui Dociu, se menţiona: „...aceste sate: Drăgomăneștii și Costineștii și Şarba și Cerviceștii mai înainte vreme ar fi fost toate un sat și s-au chemat Ivancicăuţi...". în primă instanţă Dociu a avut câștig de cauză dar când au prezentat documente Gheorghe Arapu și Ştefan Gherghel, domnul judecă din nou „pricina", dă câștig de cauză acestora din urmă și poruncește hotarnicilor să despartă moșiile Drăgomănești de Costinești „...punând și pietre de hotară..." .
Numele Ivancicăuţi nu se mai întâlnește aici.
